De la Bing Bang pana in zilele noastre(5)

În partea a 5-a a seriei “De la Big Bang până în zilele noastre” sunt prezentate pe înţelesul tuturor metodele de datare cu ajutorul cărora au fost calculate vârsta Pământului şi a Universului. Recomandat în special celor care cred că lumea are doar 6000 de ani!

De la Big Bang până în zilele noastre (4)

Aflaţi în acest episod despre:

  • cum a fost estimată pentru prima oară vârsta Universului în secolul al XVII-lea de către teologul James Ussher, pe baza datelor oferite de Biblie. Estimarea sa stabilea data naşterii lumii într-una din săptămânile lunii octombrie a anului 4004 î.e.n.;
  • Coloana geologică – aranjamentul diferitelor straturi de depozite sedimentare care s-au depus de-a lungul erelor geologice oferă un sistem de măsură cronologic. Este folosit de geologi, paleontologi şi alţi oameni de ştiinţă care studiază Terra pentru a localiza în timp evenimentele care au avut loc pe parcursul istoriei Pământului;
  • dendrocronologie – metodă de datare care se ocupă cu determinarea vârstei plantelor lemnoase pe baza studiului inelelor anuale formate prin creşterea în grosime a rădăcinii şi tulpinii;
  • datarea cu radiocarbon (carbon-14);
  • datarea cu ajutorul materialului genetic – biologii ştiu că ADN-ul uman suferă mutaţii la rate regulate, mutaţii care pot oferi indicii cu privire la cronologia migraţiilor populaţiilor de homo sapiens (utilă pentru vârste mai recente de 150000 de ani);
  • datarea paleomagnetică – la fiecare aproximativ 250000 de ani polii magnetici ai Pământului se inversează, iar mineralele magnetizate din compoziţia rocilor arată polaritatea Terrei la momentul depunerii respectivelor sedimente (datarea evenimentelor vechi de 250000 până la 1 miliard de ani);
  • datarea radiometrică cu potasiu-argon, metodă cu ajutorul căreia sunt analizate mostre de roci şi fosile vechi de sute de milioane de ani. Metodologia este identică, în principiu, cu datarea cu carbon-14. Şi mai performante sunt tehnicile cu argon-argon, uraniu-toriu şi rubidiu-stronţiu. Cu ajutorul acestor tehnici de datare sunt estimate vârste cuprinse între 100000 şi 3,8 miliarde de ani;
  • datarea pe baza termoluminescenţei – o formă de luminescenţă care e manifestă în cazul anumitor minerale care anterior au absorbit energie electromagnetică sau alte forme de radiaţie ionizantă care este re-emisă ca lumină la încălzirea materialului.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s