Soarele

SOARELE are o pozitie avantajoasa in Galaxie – se afla intr-o „suburbie” linistita a acesteia, in care a putut sa apara viata. Impreuna cu stelele din apropierea sa, astrul datator de viata se roteste in jurul centrului galactic cu o viteza ametitoare de 220 kms. Desi are o viteza atat de mare, el efectueaza o rotatie deplina in jurul centrului galactic in 200 de milioane de ani. Totodata, Soarele se misca si fata de stelele apropiate cu o viteza de 19,4 kms spre un punct fix din constelatia Hercule (numit apex solar).

Mii de ani a urmarit omul rotatia Soarelui pe cer pana a patruns in tainele lui. La inceput el a observat ca in fiecare anotimp Soarele are un regim aparte. Vara rasare devreme si apune tarziu plimbandu-se pe cer zilnic aproximativ 17 ore. Iarna, dimpotriva, rasare tarziu si apune devreme, ramanand pe cer doar vreo 7 ore, doar la Ecuator ziua ramane intotdeauna egala cu noaptea.

Acest lucru i-a facut pe oameni sa presupuna ca Soarele nu ocupa o pozitie bine determinata pe bolta cerului, cum o fac stelele, ci se misca pe ea. Intr-adevar, privind cerul instelat imediat dupa apusul Soarelui, in diferite timpuri ale anului, vechii astronomi s-au convins ca Soarele se misca printre stele de la apus spre rasarit, si ca in fiecare an el repeta acest drum, numit ecliptica.

Harta cerului instelat
In antichitate fiecare popor avea o impartire proprie a stelelor in constelatii. Acum exista o conventie internationala, potrivit careia sfera cereasca este impartita in 88 de zone care cuprind vechile imagini ale grupurilor de stele, constelatiile.

De obicei, recunoasterea constelatiilor incepe cu constelatia de baza, Ursa Mare, dupa care este gasita sora ei, Ursa Mica.Conform unei legende, Ursa Mare si Ursa Mica nu sunt decat frumoasa Callisto si fiul ei Arcas, transformati de Zeus in constelatii pentru a-i feri de gelozia sotiei lui Arcas, Hera.

Ursa Mare a mai fost numita in popor Carul Mare. Stelele ei nu sunt situate la una si aceeasi distanta de la Soare, ci la distante cuprinse intre 80 si 230 ani-lumina. Constelatia Ursa Mare are de asemenea sapte stele mai stralucitoare. Important este ca in varful oistii Carului Mic se afla Steaua Polara.

Ea se gaseste la aproximativ un grad de Polul Nord ceresc, de aceea apare mereu intr-un punct fix, motiv pentru care este numita in popor Candela Cerului. Steaua Polara se afla la o departare de 650 ani-lumina de noi si este o supragiganta ce intrece Soarele de 100 de ori dupa diametru si de 5 000 de ori dupa luminozitate. Ea poate fi usor reperata pe cerul instelat.

Daca prin cele doua stele extreme ale constelatiei Ursa Mare se traseaza o dreapta in sus care sa cuprinda de cinci ori distanta dintre aceste stele, atunci dreapta va trece prin Steaua Polara. Desi nu-i o stea care sa se evidentieze, totusi ea e cel mai luminos astru in acea parte a cerului si, fiindca apare mereu in acelasi loc, serveste oamenilor drept reper. Privind spre Steaua Polara, vom avea in fata nordul, in spate sudul, in dreapta estul iar in stanga vestul.

Soarele printre constelatii
Daca Pamantul nu s-ar misca in jurul Soarelui, aspectul cerului instelat ar fi acelasi seara de seara. Dar din cauza miscarii de revolutie a Pamantului in jurul Soarelui, avem iluzia ca Soarele trece, rand pe rand, prin dreptul a 12 constelatii insirate de-a lungul unui brau denumit zodiac. Fiecare constelatie zodiacala ajunge sa rasara si sa asfinteasca odata cu Soarele si timp de circa o luna nu este vizibila, stelele ei pierzandu-se in stralucirea Soarelui.
Cele 12 constelatii zodiacale, dupa datele pentru 1997, sunt : Berbecul, Taurul, Gemenii, Racul, Leul, Fecioara, Balanta, Scorpionul, Sagetatorul, Capricornul, Varsatorul, si Pestii.

Soarele glob
Modelul de baza al structurii si functionarii unei stele se face in baza Soarelui, steaua cea mai bine studiata. Analiza spectroscopica a razelor solare ne permite sa descriem in detalii componenta, structura si evolutia Soarelui. Pe Soare se gasesc toate elementele chimice existente pe Pamant, chiar si aurul inrudit cu Soarele. Din cauza temperaturii extrem de inalte, substanta nu se poate afla pe el in stare lichida sau lichida, ci numai in stare de plasma incandescenta (ioni si electroni).

Soarele este un glob enorm de foc, cu raza de 696 000 km. Volumul lui il depaseste pe cel al Pamantului de 1 300 000 de ori. Forta de atractie pe suprafata Soarelui o intrece pe cea de pe suprafata Terrei de 28 de ori; a doua viteza cosmica pe Soare e de 620 km/s. Densitatea medie a astrului e, insa, de 4 ori mai mica decat cea a Terrei.

Cuptorul soarelui
Razele solare iau nastere in nucleu – o sfera din centrul astrului in care este concentrata jumatate din masa lui. Valorile foarte mari ale densitatii materiei, ale temperaturii si ale presiunii creeaza aici conditiile propice pentru reeactiile nucleare de fuziune a nucleelor de hidrogen in nuclee de heliu.

In fiecare secunda in acest reactor nuclear cosmic ard circa 655 de milioane de tone de hidrogen, care se transforma in 650 de milioane de tone de heliu, iar restul de 5 milioane se transforma in cuante gama. Din aceste ultime 5 milioane, iradiate de Soare in spatiu, pe Terra ajung doar 2 kg/s, dar aceasta cantitate e suficienta pentru a mentine viata pe planeta noastra, lucru pentru care Soarelui ii zicem astrul datator de viata.

Mase enorme de substanta infierbantata din zona interioara urca spre suprafata, locul lor fiind ocupat de mase de materie mai rece de la suprafata. Procesul e asemanator cu cel al fierberii apei. Soarele in clocot produce si mult zgomot – unde mecanice care pompeaza in atmosfera astrului multa energie.

Petele solare
Petele solare sunt elemente importante in zonele active ale Soarelui. Ele au forma de farfurii, cu adancimea de la 300 pana la 1000 kilometri si cu diametrul de la mii pana la sute de mii de kilometri. Oricine, avand un binoclu, poate face observatii asupra petelor. Cele mari pot fi vazute si cu ochiul liber, atat doar ca lumina orbitoare a astrului trebuie atenuata cu un filtru.

Majoritatea petelor se mentin cateva zile, unele cateva luni iar cele mari pot fi vazute si 4-5 luni. Petele nu stau intr-un singur loc, ci se misca, aceasta fiind o dovada ca Soarele se roteste. Astrul insa nu se roteste ca un corp rigid, ci diferentiat : la ecuator o rotatie deplina este efectuata in 25 de zile, iar la latitudinea 60*, in 29 de zile. Axa de rotatie a Soarelui e inclinata fata de planul orbitei Pamantului cu 75* 15’.

Petele solare nu sunt formatiuni permanente. Aparitia lor poarta un caracter ciclic, cu perioade de aproximativ 11,22,90,120,500 de ani. Ciclul incepe cu aparitia unor pete la latitudinile de 30* – 40*, de ambele parti ale ecuatorului. Pe masura ce sporeste numarul lor, ele apar tot mai aproape si mai aproape de ecuator, dar nu coboara mai jos de 5*.

Numarul total de pete observat in timpul unui ciclu variaza intre 46 si 253. De regula, petele apar in grup, cu o pata mare in fruntea cortegiului si alta care il incheie. Cele doua pete mari au un camp magnetic de polaritate opusa, de parca in Soare e ascuns un magnet gigantic in forma de potcoava si cu capetele iesite la suprafata.

Liniile campului magnetic, perpendiculare la suprafata, impiedica deplasarea orizontala a plasmei si prin aceasta micsoreaza considerabil fluxul materiei fierbinti ce vine din interiorul Soarelui spre suprafata, fapt ce explica temperatura mai scazuta a petelor. Dar fluxul de energie din zona convectiva isi gaseste iesirea pe la marginea petelor, unde provoaca o ridicare a temperaturii.

Aceste regiuni active ale fotosferei, cu un diametru de circa 700 km, se numesc facule. O crestere a stralucirii substantei in aceste zone se observa si in cromosfera, sub forma de facule, regiuni active cu diametrul de 15 000 km.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s